O_o Stirile saptamanii 18-24 octombrie O_o

Din cuprins:
* Cel mai vechi embrion fosilizat de pasare, descoperit recent
* Paianjen marin reconstituit cu ajutorul calculatorului
* O treime din pasarile Americii sunt in pericol
* Indicii asupra evoutiei speciei Astyanax mexicanus
* Cainii pot "mirosi" formatiunile cancerigene la om


--------------------
--------------------


CEL MAI VECHI EMBRION FOSILIZAT DE PASARE, DESCOPERIT RECENT


O descoperire interesanta a avut loc de curand pe teritoriul Chinei, in localitatea Liaoning, raporteaza Science Magazine.


Embrionul fosilizat al unei pasari datand de acum 121 milioane de ani este cel mai vechi cunoscut pana in prezent. Ce il diferentiaza de speciile actuale este faptul ca are corpul acoperit cu pene, chiar daca inca nu eclozase.


"Este surprinzatoare marimea penelor", a declarat Dr. Angela Milner de la London's Natural History Museum. "Fosila este exeptional conservata, observandu-se chiar si penele si tesuturile moi. Pasarea, desi inca in ou, era formata aproape integral, cu sistemul osos puternic, penele bine definite", a continuat ea.


Pasarea se afla in pozitia clasica a unui embrion neeclozat, aflat intr-un stadiu final de dezvoltare.


--------------------


PAIANJEN MARIN RECONSTRUIT CU AJUTORUL CALCULATORULUI


Paianjenul fosilizat, numit Haliestes dasos, a trait in Silurian, pe teritoriul Marii Britanii, pe vremea aceea acoperita de ape. Paianjenul a fost fosilizat si pastrat in conditii excelente datorita unei eruptii vulcanice, care l-a acoperit cu cenusa, forma lui ramanand amprentata in piatra. Descoperirea lui s-a produs in localitatea Herefordshire.


Descoperirea a adus o lumina noua in controversa privind incadrarea taxonomica a paianjenilor marini: se pare ca acestia ar putea fi incadrati ca artropode, alaturi de paianjeni si scorpioni, datorita prezentei clestilor. Pana la descoperirea acestei fosile, nu se stia exact de prezenta clestilor, datorita structurii fragile a corpului lor care nu permitea conservarea in bune conditii.


Cum a fost "inviat" Haliestes dasos? Pentru aceasta, cercetatorii britanici au trebuit sa extraga mai intai paianjenul din carapacea sa calcaroasa. Pentru aceasta ei au utilizat o masina performanta, care sectiona felii minuscule din roca, la intervale de 20-30 de microni (un micron este a mia parte dintr-un milimetru). Dupa ce fiecare strat era indepartat, oamenii de stiinta au realizat o fotografie de inalta rezolutie a fosilei. S-au obtinut astfel o serie de fotografii, care prelucrate cu ajutorul unor programe de grafica au permis recreearea imaginii tridimensionale a paianjenului.


Experimentul deschide un nou drum in abordarea vestigiilor paleontologice, cu ajutorul calculatorului si a graficii tridimensionale.


--------------------


O TREIME DIN PASARILE AMERICII SUNT IN PERICOL


Mai mult de o treime dintre pasarile continentului Nord-American sunt in pericol, se arata intr-un raport dat publicitatii de National Audubon Society's State of the Birds.


Au fost prelucrate date statistice stranse in perioada 1966-2003 referitoare la populatia de pasari prezente in diferite regiuni si habitate, in paduri, preerii, zone montane, etc.


Declinul inregistrat este anormal, spun cercetatorii, si el nu se datoreaza unui fenomen normal, ciclic, de scadere-crestere populationala. Dintre acestea, pasarile de campie inregistreaza o scadere masiva a numarului, de 70%; o scadere mai mica, de 25% s-a inregistrat la pasarile care traiesc in paduri, acelasi procent existand si in cazul speciilor coabitante in mediile urbane.


Motivele principale care au stat la baza acestui fenomen ingrijorator sunt poluarea, reducerea habitatului natural, proasta gestiune a fondului forestier.


"Oamenii au generat aceste probleme, si ei sunt singurii care le pot rezolva, cu conditia sa se actioneze acum, pana nu este prea tarziu", a concluzionat John Flicker, presedintele National Audubon Society's State of the Birds, initiatorul acestui raport.


--------------------


INDICII ASUPRA EVOLUTIEI PESTELUI ASTYANAX MEXICANUS


In lacurile scufundate in intuneric din pesterile mexicane traieste Astyanax mexicanus, un peste orb adaptat la conditiile vitrege de supravietuire. Lipsit total de vedere, pestele se descurca excelent in gasirea hranei, inoata printre stanci fara probleme.


Astyanax mexicanus a evoluat dintr-un peste inrudit, care traieste in apele de suprafata. Prezenta celor doua specii permite cercetatorilor sa studieze evolutia lor de-a lungul mileniilor, prin comparatie.


"Cele doua forme de Astyanax, de pestera si de suprafata, sunt singurele animale la care evolutia poate fi studiata prin comparatia pe viu a unui animal cu stramosul sau ancestral", spune William Jeffery, profesor de biologie la Universitatea din Maryland.


Absenta vederii la pestele de pestera este produsa de prezenta a doua gene, au descoperit cercetatorii. Importanta studiului, care se desfasoara in continuare, are implicatii atat asupra intelegerii mecanismului evolutiv al organismelor, cat si in rezolvarea unor defecte de vedere la om, datorate unor cauze genetice.


--------------------


CAINII POT "MIROSI" FORMATIUNILE CANCERIGENE LA OM


Se stie demult ca devotatul patruped poate simti cand ceva nu este in ordine cu stapanul lui, sau cu o persoana apropiata. Un studiu recent efectuat in Marea Britanie a aratat ca exista posibilitatea ca acestia sa detecteze aparitia tumorilor cancerigene la om, chiar in stadii incipiente.


Studiul, publicat saptamana aceasta in British Medical Journal, a demonstrat abilitatea cainilor de a diferentia urina provenita de la o persoana sanatoasa de cea a unei persoane suferinde.


"Problema nu este sa aflam daca ei pot intr-adevar sa detecteze cancerul, pentru ca stim exact acest lucru. Problema consta in identificarea unei modalitati practice de a realiza acest lucru, de comunicare intre om si animal", a declarat Tim Cole, profesor de statistica medicala la Imperial College, Londra.


In opinia medicilor, mecanismul acestui fenomen interesant se bazeaza pe anumite proteine, eliminate prin urina exclusiv de pacientii bolnavi de cancer, proteine al caror miros poate fi simtit de caini.